”Clipă”-”Instante” de André Cruchaga (traducido al rumano por Elisabeta Botan)
André Cruchaga |
CLIPĂ
În sensul cotidian al vieții, unul retrăiește toate zilele.
Până unde salvăm distanțele în clipa aceea de potop?
Până la ce pagină cerneala e exprexivă, vrajă suficientă a poemului?
—Fiecare reveleză din realitatea sa profundă, propriile
introspecții.
Nu știu care floare răsare din strălucire.
Nu știu ce sortilegii are sufocarea olanelor.
Nu știu ce sortilegii are sufocarea olanelor.
(În bufnița ermetismelor toată respirația prezentului înfrânată.
Tot limbajul cuvântul moartea în poem.)
Desigur, niciodată totalitatea nu e locuibilă, nici în retrospectivă.
— Fii calm, mi-a zis piatra: lasă-ți uneltele și odihnește-te...
Barataria, 13.IX.2013, din cartea POST SCRIPTUM
INSTANTE
En el sentido de lo cotidiano
de la vida, uno revive todos los días.
¿Hasta dónde salvamos las
distancias en aquel instante de mar?
¿Hasta qué página la tinta es
expresiva, conjuro suficiente del poema?
—Cada quien desde su realidad
profunda, revela sus introspecciones.
No sé qué flor emerge del
destello.
No sé qué sortilegios tiene
el ahogo de las tejas.
(En el búho de los hermetismos toda la respiración
contenida del ahora.
Todo lenguaje afronta la muerte en el poema.)
Claro que, la totalidad nunca
es habitable, ni en retrospectiva.
—Ten calma, me dijo la
piedra: baja tus aperos y descansa…
Barataria, 13.IX.2013, del libro POST SCRIPTUM
Comentarios
Publicar un comentario