"Femeia-poliedru"— "La mujer-poliedro"de Chelo de la Torre. Traducere / Traducción © Elisabeta Boțan.
 |
| Chelo de la Torre |
Femeia-poliedru
Femeia-poliedru se leagănă pe creanga unui copac,
deschide ușa, își întinde liberă fețele,
se lasă udată de ploaie
și păsările să-și facă cuib în vârfurile sale.
Femeia-poliedru niciodată nu e tristă,
cumpără pâine,
duce copiii în parc,
se plimbă pe lângă câini
în timp ce stăpânii lor își sprijină bastoanele pe vârfurile ei,
vorbesc în limbi pe care ea nu le înțelege
și beau bere în barul de la colț.
Femeia-poliedru nu vorbește, doar observă
și caută în cuprinsul vechii sale cărți
unghiul în care trebuie să trăiască.
La mujer-poliedro
abre la puerta, extiende libre sus caras,
deja que la empape la lluvia
y que en sus vértices aniden los pájaros.
La mujer-poliedro nunca está triste,
compra el pan,
lleva a los niños al parque,
pasea al lado de los perros
mientras los dueños apoyan en sus aristas los bastones,
hablan lenguas que ella no entiende
y beben cerveza en el bar de la esquina.
La mujer-poliedro no habla, solo observa
y busca en el índice de su viejo libro
el ángulo en el que debe quedarse a vivir.
Autora: Chelo de la Torre
Ángulos ( Ed. Nazarí 2017 )
Buen trabajo el que has hecho pues me parece que no es un poema fácil de traducir. Un fuerte abrazo.
ResponderEliminar