"Nor mic și alb" - "Pequeña nube blanca" de Elisabetta Bagli. Traducere / Traducción © Elisabeta Boțan.
Nor
mic și alb
Francesca,
nor
mic și alb
alergi
ușoară
printre pietre milenare,
te
sprijini de o pernuță
pietroasă,
îi zâmbești
lumii ce continuă să se joace cu tine
care
te voia pentru sine.
Lacrimi
dulci îmi cad din ochi,
se
amestecă în sufletul meu,
îmi
străbat trecutul, prezentul,
alunecă
pe pietrele imortale
căutând floarea ce niciodată n-a existat.
Ești
fată și
nu știi
că
vântul de mâine suflă deja
în
pletele tale,
le
umple de viață,
de iubire.
Candoarea
ta înălțată
la cer de mâini
prietenoase
sublimează imagine eternă a Romei
Pequeña
nube blanca
Francesca,
pequeña
nube blanca
corres
ligera entre piedras milenarias,
te
apoyas en un pétreo cojín,
sonríes
al mundo que sigue jugando contigo,
que
te querría para sí.
Lágrimas
dulces caen de mis ojos,
se
mezclan dentro de mi alma,
recorren
mi pasado, mi presente,
resbalan
por las piedras inmortales
buscando
aquella flor que nunca existió.
Eres
niña y no sabes
que
el viento del futuro sopla
en
tus cabellos,
los
llena de vida, de amor.
Tu
candor elevado al cielo por manos
amigas
sublima la eterna imagen de Roma
que,
muda, habla directa al corazón.
Comentarios
Publicar un comentario