miércoles, 4 de julio de 2018

”Zbor” - ”Vuelo” de María Esperanza Párraga Granados. ©Traducere/ Traducción Elisabeta Boțan.









Zbor


Mult pe deasupra norilor
ochii au păsări de lumină în privire.

Pământul e mai frumos
din clipa albastră în care-l privesc.


Nu pot fi cuvinte
care să trascendă atunci senzația de zbor
răsărind în sânge.

Îngerii se apropie de mine
prin această ciudată absență care se respiră în aer.

Înălțimea e un infinit de aripi armonioase
când reflectă cerul iar eu rămân înăuntru.
Din cartea”ochi”, Fundación María del Villar Berruezo, 2015
 Contactar con la traductora Elisabeta Boțan


Vuelo

Muy por encima de las nubes
los ojos tienen pájaros de luz en la mirada.

La tierra es más hermosa
desde el momento azul en que la miro.

No puede haber palabras
que trasciendan entonces la sensación de vuelo
brotando por la sangre.

Se me acercan los ángeles
por esta extraña ausencia que respiro en el aire.


La altura es infinito de alas conjuntadas
cuando refleja el cielo y yo me quedo dentro.
Del libro”ojos”, Fundación María del Villar Berruezo, 2015

No hay comentarios:

Publicar un comentario