”Zbor” - ”Vuelo” de María Esperanza Párraga Granados. ©Traducere/ Traducción Elisabeta Boțan.

Zbor

Mult pe deasupra norilor

ochii au păsări de lumină în privire.

Pământul e mai frumos

din clipa albastră în care-l privesc.

Nu pot fi cuvinte

care să trascendă atunci senzația de zbor

răsărind în sânge.

Îngerii se apropie de mine

prin această ciudată absență care se respiră în aer.

Înălțimea e un infinit de aripi armonioase

când reflectă cerul iar eu rămân înăuntru.

Din cartea”ochi”, Fundación María del Villar Berruezo, 2015

 Contactar con la traductora Elisabeta Boțan

Vuelo

Muy por encima de las nubes

los ojos tienen pájaros de luz en la mirada.

La tierra es más hermosa

desde el momento azul en que la miro.

No puede haber palabras

que trasciendan entonces la sensación de vuelo

brotando por la sangre.

Se me acercan los ángeles

por esta extraña ausencia que respiro en el aire.

La altura es infinito de alas conjuntadas

cuando refleja el cielo y yo me quedo dentro.

Del libro”ojos”, Fundación María del Villar Berruezo, 2015