Poem(a) XXXV de Ángela Serna. Traducere/ Traducción © Elisabeta Boțan
XXXV
Așezată
la o masă de marmură
cu
vedere la stradă, o mână
face
apel la hârtie.
Marmura
de un alb imaculat
se
transformă deodată în piatră funerară.
Mâna
își
toarnă epitaful pe ea:
aici
mi-am petrecut viața
așteptând
un cuvânt.
XXXV
Sentada
a una mesa de mármol
con
vistas a la calle, una mano
acude
al papel.
El
mármol, de un blanco impoluto,
se
torna al pronto lápida.
La
mano
vierte
en ella su epitafio:
aquí
pasé la vida
esperando
a una palabra.
Comentarios
Publicar un comentario