jueves, 25 de febrero de 2016

”Obiecție la adresa lui Adorno” - ” Refutación a Adorno” de Gregorio Muelas Bermúdez, traducción al rumano de Elisabeta Boțan

Gregorio Muelas Bermúdez





OBIECȚIE LA ADRESA LUI ADORNO


După Auschwitz,
infern între florile Poloniei,
unde Moartea călărea dezlănțuită,
nemiloasă, irațională, pizmașă,
și unde se îngrămădea speranța
în ziua eliberării.

După Auschwitz
se scrie poezie
ca un act de civilizare
împotriva supunerii și a barbariei
ca să se știe că timpul linge numai
rănile superficiale,
și că uitarea zămislește greșeli.

După Auschwitz
se scrie poezie
ca să spunem într-un ecou nestăvilit
că moartea nu e singura scăpare.

Din cartea Un fragment de eternitate


REFUTACIÓN A ADORNO


Después de Auschwitz,
infierno entre las flores de Polonia,
donde la Muerte cabalgaba desbocada,
inmisericorde, irracional, rencorosa,
y donde se hacinaba la esperanza
en el día de la liberación.

Después de Auschwitz
se escribe poesía
como un acto de civilización
contra la sumisión y la barbarie
para saber que el tiempo sólo lame
las heridas superficiales,
y que el olvido engendra errores.

Después de Auschwitz
se escribe poesía
para decir con eco inextinguible
que la muerte no es la única salida.

Del libro Un fragmento de eternidad
Contactar con la traductora: Elisabeta Boțan

miércoles, 24 de febrero de 2016

”Peisaj muzical” - ”Paisaje musical” de Olga del Carmen Becerra, traducción al rumano de Elisabeta Boțan

Olga del Carmen Becerra





PEISAJ MUZICAL


Mă uitam cum stolurile de păsări în zborul lor
ca niște note muzicale se iveau de departe.
Cerul era o hârtie luminoasă și nemărginită
cu pentagrama ce se deschidea în rândurile
cablurilor electrice.
Trenul avansa mereu,
în spatele sticlei, acompaniat de ciudata partitură muzicală,
în timp ce noi călătorii ne așezam
în legănarea sa monotonă. 






PAISAJE MUSICAL


Miré las bandadas de los pájaros en su vuelo
como notas musicales que surgían a lo lejos.
Era el cielo un papel claro e inmenso
y el pentagrama se abría en los renglones
de los tendidos eléctricos.
El tren siguió avanzando,
tras los cristales, se acompañaba
de aquella extraña partitura musical,
mientras los viajeros nos acomodábamos

en su monótono traqueteo.

”Astăzi buzele mele nu te doresc” - ” Hoy mis labios no te quieren” de Olga del Carmen Becerra, traducción al rumano de Elisabeta Boțan

Olga del Carmen Becerra






ASTĂZI BUZELE MELE NU TE DORESC

Astăzi buzele mele nu te doresc
azi prefer să fii departe,
dar când îmi dau seama mai puțin,
mă topești într-un sărut.


HOY MIS LABIOS NO TE QUIEREN

Hoy mis labios no te quieren
hoy prefiero que estés lejos,
pero cuando menos me doy cuenta,

me disuelves en un beso. 

”Încă o dată” - ”Otra vez” de Olga del Carmen Becerra, traducción al rumano de Elisabeta Boțan

Olga del Carmen Becerra








ÎNCĂ O DATĂ




Încă o dată umbra ta mi-a scăpat,
încă o dată imaginea ta mi se risipea în minte
și pereții albi,
și la fereastră, noaptea,
și ceața aceea ștearsă și palidă de pe acoperișuri.
Încă o dată ți-am simțit uitarea ca o toropeală ascunsă
paralizând sufletul,
și în mâinile mele istovite, liniștea,
și tăcerea din ceas,
și ochii mei neputând să-și amintească chipul tău,
neștiind cum să dezbrace inocența lacrimilor.


OTRA VEZ

Otra vez se me escapó tu sombra,
otra vez se desgastaba tu imagen por mi mente
y las paredes blancas,
y en la ventana, noche,
y en los tejados aquella niebla desvaída y pálida.
Otra vez sentí tu olvido como un sopor oscuro
paralizando el alma,
y entre mis manos lacias, la quietud,
y en el reloj silencio,
y mis ojos sin poder recordar tu rostro,
sin saber cómo desnudarse a la inocencia de las lágrimas.

”Pessoană” - ”Pessoana„ de Gregorio Muelas Bermúdez, traduccion al rumano de Elisabeta Boțan

Gregorio Muelas Bermúdez



PESSOANĂ


Nimic, nu mă înspăimântă în afara timpului
și din liniștea
zilelor ce trec fără leac
vreau să visez cu iubire,
chiar dacă mâinile îmi rămân reci
și goale
după atâta așteptat
ca viața să scape de tristețe
ridicolele amintiri
pe care inima nu a știut să le uite.  

PESSOANA


Nada, salvo el tiempo, me da miedo
y desde el desasosiego
de los días que se marchan sin remedio
quiero soñar con amor,
aunque mis manos se queden frías
y vacías
después de tanto esperar
a que la vida desentristezca
los ridículos recuerdos
que el corazón no supo olvidar.

Contactar con la traductora: Elisabeta Boțan

lunes, 22 de febrero de 2016

”Spațiu vital” - ”Espacio vital” de Miguel Veyrat, traducción al rumano Elisabeta Boțan

Miguel Veyrat





SPAȚIU VITAL


Cicatricea rupturii
Între pământ și zori

Uneori sfâșie o rază

De timp însângerat
Predestinat poetului

Acolo se desfată din golul
Necesar

Umple de transparență
Pântecele dorit
Al ciocârliei

Spațiul meu sideral
Umed vânt pietrificat


Din cartea “Incendiarul”
Ed. La Lucerna – Madrid, septembrie 2007
ISBN: 978-84-933808-8-5







Espacio vital

La cicatriz de ruptura
Entre la tierra y el alba
Desgarra a veces un rayo
De ensangrentado tiempo
Predestinado al poeta
Allí goza del vacío
Necesario
Llena de transparencia
El vientre ansiado
De la alondra
Espacio mío sideral 
Húmedo viento petrificado

De: “El incendiario”
Ed. La Lucerna – Madrid, septiembre de 2007
ISBN: 978-84-933808-8-5

viernes, 19 de febrero de 2016

”Dacă aș putea cândva...” - ” Si alguna vez pudiera..” de Miguel Veyrat, traducción al rumano de Elisabeta Boțan

Miguel Veyrat




Dacă aș putea cândva...

Dacă aș putea cândva să-ți demonstrez că există îngeri
rebeli acum, aceștia ar avea fără
doar și poate îndeletnicirea de traducător
fără vreo mască cunoscută pentru o limbă unică universală.

Peisaje de noapte
Ediciones Barataria-2014




Si alguna vez pudiera...

Si alguna vez pudiera demostrarse que existen ángeles 
rebeldes ahora, éstos tendrían ni más 
ni menos que el oficio de traductores 
sin máscara conocida para una lengua única universal

Pasaje de la noche
 
Ediciones Barataria-2014

”Epitaf venețian” - ” Epitafio veneciano” de Gregorio Muelas Bermúdez, traducción al rumano de Elisabeta Boțan

Gregorio Muelas Bermúdez






EPITAF VENEȚIAN

Lui Joseph Brodsky, San Michele


Piața e goală,
felinarele se sting încet.
O noapte închisă
amenință unghiurile de apă
unde se îngrămădesc resturile gunoaielor
negustorilor și turiștilor.


În acest labirint de canale
unde coloane, porticuri și statui
îmi martirizează pupilele gri,
totul se estompează ca un vis
marcat de frumusețea unui peisaj
care se poate lipsi de mine.





EPITAFIO VENECIANO

A Joseph Brodsky, San Michele

La plaza está vacía,
las farolas se apagan lentamente.
Una noche cerrada
amenaza los ángulos del agua
donde se hacinan restos de basura
de mercaderes y turistas.

En este laberinto de canales
donde columnas, pórticos y estatuas
martirizan a mis grises pupilas,
todo se difumina como un sueño
marcado por la doble belleza de un paisaje
capaz de prescindir de mí.
Contactar con la traductora: Elisabeta Boțan

jueves, 18 de febrero de 2016

miércoles, 17 de febrero de 2016

”Itaca” - “Ítaca” de Miguel Veyrat, traducción al rumano de Elisabeta Boțan

Miguel Veyrat







”Itaca”


Niciodată n-a existat grădină. Numele tău 
e labirint și patria 
pierdută firul rupt de fiica ta
Adriana pe care vântul îl apropie
și-l îndepărtează, prins în ritmul
întretăiat a ceea ce e viu: Mătură
frunzele speciei
încât piciorul tău
rănit de Rimbaud înșiră
din nou drumul
de întoarcere. Niciodată n-a existat grădină
nici patrie cunoscută. Numele tău
e stelă - și îl șterg

constant vânturile și mareele.

Din cartea “Rațiune de mierlă” de Miguel Veyrat
Editorial Renacimiento
ISBN: 9788484724612



“Ítaca”


Nunca hubo jardín. Tu nombre
es laberinto y la patria
perdida el hilo roto de tu hija
Adriana que el viento trae
y aleja, uncido al ritmo
entrecortado de lo vivo: Barre
las hojas de la especie
en tanto que tu pierna
herida de Rimbaud enhebra
de nuevo el camino
de regreso. Nunca hubo jardín
ni patria conocida. Tu nombre
es estela -y lo borran
constantes el viento y las mareas.


En  “Razón del mirlo”
Editorial Renacimiento
ISBN: 9788484724612

viernes, 12 de febrero de 2016

”Vraja cireșilor” - ”La magia de los cerezos” de Olga del Carmen Becerra, traducción al español de Elisabeta Boțan

Olga del Carmen Becerra













VRAJA CIREȘILOR



Elisabetei Boțan și fiicei sale Bianca


Elisabeta a înflorit cu vraja cireșilor
de pe dealurile cele mai înalte ale copilăriei
iar bărbatul pește
în cuvântul ei se făcuse muțenie,
noaptea profundă a căzut
cu nepăsarea-i lipsită de amintiri și nostalgii,
și a ajuns 
acolo unde marea cu toată sarea ei
nicidecum nu vor să fie 
sinonime ascunse în lacrimi sau în așteptare.
Și versul i s-a dezgolit încet
de clișee încorsetate
                                               (se făcuse rebel)
își acoperise buzele
cu roșul aprins al zorilor,
în timp ce spațiul i se înconjura
cu un văl feminin și transparent de metafore
și un poem, gingaș și mic, numit Bianca.





LA MAGIA DE LOS CEREZOS

A Elisabeta Boțan y a su hija Bianca




Elisabeta floreció con la magia de los cerezos
de las colinas más altas de la infancia
y el hombre pez
se hizo mudez en su palabra,
cayó en la noche profunda
con el desdén carente ya de recuerdos o nostalgias,
y fue a parar
adonde el mar y toda su sal
no quieren ser para nada
sinónimos ocultos de una espera o de las lágrimas.
Y su verso se desnudó despacio
de clichés encorsetados 
                                               (se hizo rebelde)
y cubrió sus labios
con el carmín rojo encendido de las albas,
mientras su espacio se rodeaba
con un velo transparente y femenino de metáforas
y con un poema, tierno y chiquito, llamado Bianca.

jueves, 11 de febrero de 2016

POEM(A) de Daniel Vorona - traducción al español por Elisabeta Boțan

Daniel Vorona 








POEMA

he cantado apretujado en tu corazón
.
: los hombres estaban muertos en la ausencia
de la carne de pollo Él me miraba (llevaba sobre mi  cabeza un gorrión de madera) 
sentía mucha pena por mí


POEM

am cântat înghesuit în inima ta
.
:oamenii erau morți în absența
cărnii de pui El mă privea (purtam pe cap o vrabie de lemn)
îi părea foarte rău pentru mine

lunes, 1 de febrero de 2016

”Prințesă cu fluture” - ”Princesa con mariposas ” de Virgil Diaconu. Traducccion al español Elisabeta Boțan











PRINCESA CON MARIPOSA


En el último tiempo
la flor del lilo pasa menos veces a verme.



Eso no me impide compartir la habitación con ella,
la sonrisa y los brazos vacíos.



¡Para ti he amansado al dragón,
princesa de leche entre los cadáveres de la noche!



Anoche te soñé con una mariposa azul en tu palma.



Creo que yo era aquella mariposa.



¡Ten cuidado de no aplastarla!


Mi alma azul está en tus manos.











PRINȚESĂ CU FLUTURE


În ultima vreme
floarea de liliac trece mai rar pe la mine.


Asta nu mă împiedică să împart camera mea cu ea,
surâsul și brațele goale.


Pentru tine am îmblânzit balaurul,
prințesă de lapte printre cadavrele nopții!


Azi-noapte te-am visat cu un fluture albastru în palmă.


Cred că eu eram fluturele acela.


Ai grijă să nu-l strivești!


Sufletul meu albastu este în palmele tale.

”Astăzi în ceață” - ”Hoy en la niebla” de Olga del Carmen Becerra. Traducción al español Elisabeta Boțan

Olga del Carmen Becerra

















ASTĂZI ÎN CEAȚĂ


Astăzi când în sfârșit sunt capabilă dsă văd toată bucuria
și frumusețea pe care ne-o oferă în ambianța și în culoarea ei specială,
ceața.
Astăzi când griul nu mai e trist și nu îmi mai stinge culorile.
Astăzi totul e o senină deșteptare
și pășesc încet spre mulțumire, spre apreciere.
Astăzi, vreau să fiu un scriitor blestemat pentru a fi disprețuit de imbecil
și să lupt cu cuidățenia acestui mister care mă scuipă spre viață. 
Astăzi, vreau să fiu ca Whitman ca să mă celebrez pe mine însămi.
Sau să scriu până voi ajunge un trist personaj,
abătut în căutarea a ceea ce este aici afară, care uită pentru o clipă,
ce se întâmplă în profunzime.


Chiar dacă gândind mai bine
Astăzi
          Voy fi eu
                       Fără nimeni altcineva
                                                           În felul meu

HOY EN LA NIEBLA



Hoy que al fin soy capaz de ver toda la alegría 
y la belleza que nos entrega en su ambiente y color especial, 
la niebla.
Hoy que el gris no es triste y que no apaga mis colores. 
Hoy que todo se convierte en sereno despertar
y que camino lentamente hacia la gratitud, hacia el aprecio.
Hoy, quiero ser un escritor maldito para ser despectivo del imbécil
y pelear con lo extraño de este misterio que me escupe hacia la vida.
Hoy, quiero llegar a ser como Whitman para celebrarme a mí misma.
O  escribir hasta llegar a convertirme en un triste personaje,
abatido en la búsqueda de ahí fuera, que por un momento olvida,
lo que me está ocurriendo muy adentro.

       

                                    Aunque pensándolo bien
        Hoy
               Voy a ser yo
                                  Sin nadie más             
                                                       A mi manera