sábado, 12 de noviembre de 2016

”Tărâmul uriașilor” - ”Tierra de gigantes” de Elena Marqués Núñez. Traducción de español a rumano por Elisabeta Boțan.

Elena Marqués Núñez








Tărâmul uriașilor


Cerul colorat peste pielea goală.
Pe imaș, doi călăreți de lumină 
și soarele, ca o suliță, singurul rod
de pe ogorul slab și nelucrat.
Pământul suferă de durerea-i de pământ,
iarna își cântă asprimea fără nori,
buza atinge fervoarea cu care pun numele
brazdelor și viilor
și căii cerești
unde Castilia e mierea.
Și, dacă ieri, ca și acum,
paloarea de apă a lunii
vorbea prin ascuțișul chipului său,
astăzi în mâinile mele stă 
magicul cuvânt ce o însoțește
în drumul spre zare.
Și, în altarul de la Mancha unde Dumnezeu e untelemn,
eu sunt minusculul mugur
care-și uită viitorul deschis;
sunt rană pe limbă,
înțeleptul rătăcit ce își confundă
pieptul plin de lumină și nebunie
cu uriașele cruci.
Contactar con la traductora  Elisabeta Boțan



Tierra de gigantes

El cielo colorado sobre la piel desnuda.
Dos jinetes de luz en el ejido
y el sol, como una lanza, único fruto
en el frágil barbecho.
Sufre la tierra su dolor de tierra,
canta el invierno su rigor sin nubes,
roza el fervor el labio con que nombro
los surcos y las vides
y el sendero celeste
donde Castilla es miel.
Pues si ayer, como ahora,
la palidez del agua de la luna
hablaba por el filo de su rostro,
hoy reside en mis manos
la mágica palabra que acompaña
su viaje al horizonte.
Y, en el altar manchego donde Dios es aceite,
soy minúsculo brote
que ignora su futuro candeal;
soy la herida en la lengua,
el sensato extravío que confunde
los aspados gigantes con mi pecho,
todo luz y locura.




No hay comentarios:

Publicar un comentario