POEM(A) de César Curiel. Traducción de español a rumano por Elisabeta Boțan

César Curiel

POEM




Poate ca tu să fii urma
care a întunecat timpul,
tristul asfințit ce s-a pierdut
în spatele ochiului meu,
în reflectarea ce s-a păstrat
în fiecare lună febrilă
unde îți plângeam numele.
Cum te numești?
Cred că n-am știut niciodată.
Vedeam doar visele plângând
acolo unde tu desculță
îmi sărutai dorurile.
Contactar con la traductora  Elisabeta Boțan

 POEMA

Tal vez tú seas la huella 
que fue opacando el tiempo, 
el triste ocaso que se perdió
detrás de mi ojo, 
en el reflejo que se fue guardando
en cada mes febril
en donde lloraba tu nombre.
¿Cómo te llamas?
Creo nunca lo supe.
Sólo veía llorar los sueños
en donde tu descalza 
besabas mis anhelos.