martes, 16 de agosto de 2016

Poem(a) 3 de Tive Martínez, traducido del rumano al español por Elisabeta Boțan




Tive Martínez










POEM (3)




"Trec și vin cu chin cu vai prin viață
de fiecare dată mai străin”
(Juan Batista Humet)

Cu haine și mașină de român
merge la muncă 
                             rumanoidul,
o ființă robotizată care nu vorbește
limba comună.



Casca sa deformată ascunde o inimă mecanică
ce repetă fără-ncetare cântece vechi de copii,
în timp ce își face datoria la muncă
străin exteriorului.


Nu recunoaște numele.
Pe stradă, nu vede copacii, nici păsările
        (nu există sau nu sunt de-ai lui).
Nimeni nu-i citește cărțile nici nu-i ascultă muzica
         (nimeni nu citește și nu se aude muzică).



Acum aproape că nu mai e uman.
Îi rămâne doar reumatismul.
Contactar con la traductora Elisabeta Boțan






POEMA (3)






"Dando tumbos voy vengo por la vida
cada vez más extranjero"
(Joan Baptista Humet)



Con ropas y coche de rumano
acude al trabajo
                         el rumanoide,
un ser robotizado que no habla
la lengua común.

Su casco abollado oculta un corazón mecánico
que repite en bucle viejas canciones infantiles,
mientras cumple con sus labores
ajeno al exterior.

No reconoce los nombres.
En la calle, no ve los pájaros ni los árboles
            (no los hay o no son los suyos).
Nadie lee sus libros ni oye su música
            (nadie lee y no suena música).

Ya casi no es humano.
Solo le queda el reúma.



No hay comentarios:

Publicar un comentario