"11 (¡Sonría, por favor! X)" - "11 (Zâmbiţi, vă rog! X)" de Mircea Petean

Mircea Petean

11 (¡Sonría, por favor! X)

                            al margen de un sueño
                            de tierna juventud
la puesta en escena de la luz - la montaña - campana
donde cuelga la soga del día

la rítmica sucesión de los hombros
descubre el lomo de un animal prehistórico

apenas puedes imaginar tu sonrisa
en la gola como un plantón cohibido

el mar gotea miel en la boca del enamorado
- vamos a caer Ana en una orilla de la Isla de Pascua

así como los valles giran bosques y manantiales de día
escuchas como hincha sus bulbos la desmemoria 
Traducido al español por Elisabeta Boțan

11 (Zâmbiţi, vă rog! X)


                       pe marginea unui vis
                       din fragedă tinereţe

înscenare a luminii – muntele – clopot

de care atârnă funia zilei

ritmica succesiune a umerilor

dezveleşte spinarea unui animal preistoric

abia de-ţi poţi imagina zâmbetul

deasupra coleretei ca un răsad stingher

picură miere marea în gura îndrăgostitului

– hai şi-om cădea Ana pe un ţărm de Insula Paştelui

aşa precum văile rotesc în zi păduri şi izvoare

auzi cum îşi umflă bulbii uitarea
Tradus în spaniolă de Elisabeta Boțan