sábado, 28 de febrero de 2015

”pură fizică și chimică„-” pura física y química”de Aldo Luis Novelli (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)

Aldo  Luis Novelli



pură fizică și chimică

scriem pentru a umple golurile
din memoria reptilă
ce șerpuiește în ființa noastră
de acum 500.000.000 de ani.
pentru a prinde lumina
ce vine de la primogenitul timpului
din big bangul stelar
în timp ce călătorim în carapacea unei broaște țestoase
cu 300.000 kilometri pe secundă.


scriem ca să descoperim omul invizibil
ce umblă de la naștere
 cu noi
și a necunoscutului ce trăiește
în sângele care ne curge prin vene.
ca să facem o veche iubire imposibilă
pe deplin posibilă.
ca să cântăm cântecul infinitului
într-un bar rău famat
de la marginea orașului.

scriem ca să râdem de lume
și să plângem cu morții noștri.



pura física y química

escribimos para llenar los huecos
de la memoria reptil
que culebrea en nuestro ser
desde hace 500 millones de años.
para atrapar la luz
que viene desde el primigenio tiempo
del big bang estelar
mientras viajamos en el caparazón de una tortuga
a 300.000 kilómetros por segundo.

escribimos para descubrir al hombre invisible
que camina desde el nacimiento
a nuestro lado
y al desconocido que vive
en la sangre que nos fluye por las venas.
para hacer un viejo amor imposible
plenamente posible.
para cantar la canción del infinito
en un bar de malamuerte
de los bordes de la ciudad.

escribimos para reírnos del mundo
y llorar con nuestros muertos.





viernes, 27 de febrero de 2015

"con las plantas de los pies agrietadas de día agrietadas de noche"-"cu tălpile crăpate de zi crăpate de noapte"de Radmila Popovici (traducido al español por Elisabeta Boțan)

Radmila Popovici








con las plantas de los pies agrietadas de día agrietadas de noche


he partido por el último largo camino 
hacia nosotros he llegado
a un agua verde
con peces plateados


he humedecido mis pies
en el agua verde y los peces plateados
venían como pirañas a la sangre
pero en vez de rasgarme las plantas de los pies
les curaron

he ido más lejos entre
rocas con los pies nuevos
que besaban hasta las heridas
de las piedras poco amistosas


he llegado a una gruta verde
me he apoyado de una estalagmita
llorona
he probado sus lagrimas
y he apaciguado mi llanto


he ido más lejos
en el desierto
y he llegado a un oasis
con aves indigo


he dormido
bajo el árbol del tiempo
los aves se han reunido
alrededor de mis tobillos
y en vez de rasgarlos
con sus picos me los han curado
rociándolos con agua viva
los han renovado
para el último largo
camino
  

Del libro INTIMATUM, Editorial Vinea, Bucarest, 2014

cu tălpile crăpate de zi crăpate de noapte


am pornit pe ultimul drum lung
către noi am ajuns
la o apă verde
cu pești argintii

mi-am înmuiat picioarele
în apa verde și peștii argintii
veneau ca piraniile la sânge
dar în loc să-mi sfârtece tălpile
mi le-au vindecat

am mers mai departe printre
stânci cu picioarele noi
care sărutau până la răni
pietrele neprietenoase

am ajuns la o grotă verde
m-am rezemat de o stalagmită
plângătoare
i-am gustat lacrimile
și mi-am potolit plânsul


am mers mai departe
prin pustiu
am ajuns la o oază
cu păsări indigo

am adormit
sub copacul timpului
păsările s-au adunat
în jurul gleznelor
dar în loc să mi le sfâșie
cu ciocurile mi le-au vindecat
stropindu-le cu apă vie
mi le-au înnoit
pentru ultimul lung
drum

Din cartea ”INTIMATUM”, Editura Vinea, București, 2014.





”numen”-”noúmeno”de Aldo Luis Novelli (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)



Aldo  Luis Novelli



numen

umblu pe chei
printre oameni întunecați
cu pelerine de ploaie
sub lună
și lumina gălbuie a unui felinar de kerosen


aruncă întrebări
inefabile
infinitului de o mie de forme-
în timp ce-și pun carnea în cârlige
și bucăți de îngeri căzuți
sau sirene mici și  strălucitoare-
uneori reușesc să scoată din gâtlejurile marine 
stele iluzorii arpii vasiliști sau grifones.


câte unul zice că ar fi prins
un unicorn de apă sărată
că are cornul lui pironit în peretele odăii sale.

însă toți se întorc 
noapte după noapte
să întrebe cerul
sau să discute cu poseidon
despre alchimia sa personală-
rațiunea sa de a fi
în afara vieții cotidiene.

toți se întorc
o dată și încă o dată
după marele pește.

până când moartea îi surprinde
cercetând infinitatea
în poziție de rugăciune.


noúmeno

camino por el muelle
entre hombres oscuros
con capas lluviosas
bajo la luna
y la luz amarillenta de un farol de kerosene


arrojan preguntas
inefables
al infinito líquido de mil formas-
mientras encarnan sus anzuelos
con trozos de ángeles caídos
o pequeñas sirenas brillantes-
a veces logran sacar de las fauces marinas
estrellas ilusorias arpías basiliscos o grifos.

alguno dice haber pescado
un unicornio de agua salada
que tiene clavado en la pared de su pieza.

pero todos regresan
noche tras noche
a interrogar al cielo
o discutir con poseidón
por su alquimia personal-
su razón de ser
fuera del mundo cotidiano.

todos regresan
una y otra vez
por el gran pez.

hasta que la muerte los sorprende
escudriñando la infinitud
en actitud oratoria.





miércoles, 25 de febrero de 2015

”Mulțumiri din spitalul de psihiatrie”-”Agradecimiento desde el hospital psiquiátrico”de Aldo Luis Novelli (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)

 Aldo  Luis Novelli







Mulțumiri din spitalul de psihiatrie



lui J. Fijman și A. Artaud in memorian


Mulțumesc întunericului
că mă lasă să văd  lumea.cu claritate
Mulțumesc prietenilor care nu au venit niciodată.
Mulțumesc femeilor care m-au abandonat
ca să înnebunesc singur.


Mulțumesc lunii
ce vorbește cu mine
când nimeni nu-mi vorbește.
Mulțumesc soarelui care niciodată nu e
numai când ieșim în curte
să târâm picioarele și să facem spume la gură.



Mulțumesc căptușelii pereților
care are grijă de capul meu.


Mulțumesc infirmierului
care îmi dă pastila albastră
și pe cea verde și pe cea roșie
și blestemata asta de pastilă albă ca un glonte
pe care nu o iau niciodată
și mi-o bag în fund.
Mulțumesc celuilalt infirmier
care îmi aduce hârtie și creion
ca să îmi scriu poemele de nebunie
și să-i rezist morții.

Mulțumesc maimuțelor
care îmi aplică electroșocul
când mă agit puțin-
ca să-mi ardă lent neuronii
dar ei încă rezistă

așa că pot să știe
gorile bastarde:
încă îmi scriu poezia murdară.-




Agradecimiento desde el hospital psiquiátrico

                                                        a J. Fijman y A. Artaud in memorian

Agradezco a la oscuridad
que me deja ver claramente el mundo.
Agradezco a los amigos que nunca vinieron.
Agradezco a las mujeres que me abandonaron
para que enloqueciera solo.

Agradezco a la luna
que habla conmigo
cuando nadie me habla.
Agradezco al sol que nunca está
salvo cuando salimos al patio
a arrastrar los pies y babearnos.

Agradezco al acolchado de las paredes
que me cuida la cabeza.

Agradezco al enfermero
que me da la pastilla azul
y la verde y la roja
y esa maldita pastilla blanca como una bala
que nunca tomo
y me la meto en el culo.
Agradezco al otro enfermero
que me trae papel y lápiz
para que escriba mis poemas de locura
y resista a la muerte.

Agradezco a los dos monos
que me aplican electroshock
cuando me altero un poco-
para quemar lentamente mis neuronas
pero ellas todavía resisten

así que vayan sabiéndolo
gorilas hijos de puta:


todavía escribo mi sucia poesía.-





domingo, 22 de febrero de 2015

”Simfonie păgână”-”Sinfonía pagana"de Daniel Montoly (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)

 Daniel Montoly



SIMFONIE PĂGÂNĂ

”Cu trist mister se lasă seara...”
Juan Ramón Jiménez

Cântul subversiv
al frunzelor
amuțește
cu albeața
pașii
se prelungesc
precum scuzele
omenești
în față rigoarea
indomptabilă

și capriciile
soarelui
se celebrează
aplaudând
cu ale lor
buze rupte.

Cântul
frunzelor
înflorește
orizontal
orbirii


caută
și așteaptă
dintr-o inadvertență
miscelanee
care să genereze
o nouă formă
de muzică
păgână.








SINFONÍA PAGANA



”Va cayendo la tarde con triste misterio…”
Juan Ramón Jiménez



El canto subversivo
de las hojas
enmudece
con blancura
las pisadas
se prolongan
como excusas
humanas
frente el rigor
indomable
y los caprichos
del sol
se celebran
aplaudiendo
con sus
labios rotos.




El canto
de las hojas
florece
horizontal
a la ceguera



busca
y espera
por un descuido
misceláneo
que dé origen
a una nueva forma
de música
pagana.