lunes, 14 de diciembre de 2015

”Înstrăinare” - ”Enajenación" de Virgil Diaconu (traducido al español por Elisabeta Boțan)



Virgil Diaconu









ENAJENACIÓN

Conmigo o sin mí 
mi vida se pasa.


Soy el ala de ningún vuelo,
el mar de ningún navío.

Mi alma llena la noche de noche.

¡Qué santa es la luz!, gritaba,
con las palmas y las suelas en clavillos...

Tan solo, que me he quedado lejos.

Cavo en la piedra un camino sin final.

Cavo y me ahondo...









ÎNSTRĂINARE


Cu mine și fără de mine
viața mea se petrece.

Sunt aripă la niciun zbor,
mare la nicio corabie.

Sufletul meu umple noaptea cu noapte.

Ce sfântă este lumina!, strigam,
cu palmele și tălpile în ținte...

Atât de singur, că mi-am rămas departe.

Sap în piatră un drum fără sfârșit.

Sap adâncindu-mă...

No hay comentarios:

Publicar un comentario