”Poemul” - ”El poema” de Daniel Montoly. Traducere/ Traducción © Elisabeta Boțan.

POEMUL

Mâinile înfinite
care mi-au dat
acea lovitură
sentențioasă,
nu au lăsat ecou
sau urmă
care să-l trădeze
pe agresor.

Răsunetul
a împărțit ziua
în semnale
pe care păsările
le citeau
la căderea
serii.

Apele
neliniștite,
vociferau în adânc
o profundă prevestire,
ca o profeție,
de un acum
viitor, mai târziu,
când totul s-a descoperit.
Contactar con la traductora  Elisabeta Boțan

Daniel Montoly

EL POEMA

Las manos infinitas

que propinaron

aquel golpe

sentencioso,

no dejaron eco

o vestigio

que delate

la forma del agresor.

El estrépito

dividió al día

en señales

que los pájaros

fueron leyendo

con la caída

de la tarde.

Las aguas,

inquietas,

vociferaron al fondo

un presagio profundo,

cual profecía,

de un ahora

por venir, más tarde,

al develarlo todo