miércoles, 25 de febrero de 2015

”Mulțumiri din spitalul de psihiatrie”-”Agradecimiento desde el hospital psiquiátrico”de Aldo Luis Novelli (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)

 Aldo  Luis Novelli







Mulțumiri din spitalul de psihiatrie



lui J. Fijman și A. Artaud in memorian


Mulțumesc întunericului
că mă lasă să văd  lumea.cu claritate
Mulțumesc prietenilor care nu au venit niciodată.
Mulțumesc femeilor care m-au abandonat
ca să înnebunesc singur.


Mulțumesc lunii
ce vorbește cu mine
când nimeni nu-mi vorbește.
Mulțumesc soarelui care niciodată nu e
numai când ieșim în curte
să târâm picioarele și să facem spume la gură.



Mulțumesc căptușelii pereților
care are grijă de capul meu.


Mulțumesc infirmierului
care îmi dă pastila albastră
și pe cea verde și pe cea roșie
și blestemata asta de pastilă albă ca un glonte
pe care nu o iau niciodată
și mi-o bag în fund.
Mulțumesc celuilalt infirmier
care îmi aduce hârtie și creion
ca să îmi scriu poemele de nebunie
și să-i rezist morții.

Mulțumesc maimuțelor
care îmi aplică electroșocul
când mă agit puțin-
ca să-mi ardă lent neuronii
dar ei încă rezistă

așa că pot să știe
gorile bastarde:
încă îmi scriu poezia murdară.-




Agradecimiento desde el hospital psiquiátrico

                                                        a J. Fijman y A. Artaud in memorian

Agradezco a la oscuridad
que me deja ver claramente el mundo.
Agradezco a los amigos que nunca vinieron.
Agradezco a las mujeres que me abandonaron
para que enloqueciera solo.

Agradezco a la luna
que habla conmigo
cuando nadie me habla.
Agradezco al sol que nunca está
salvo cuando salimos al patio
a arrastrar los pies y babearnos.

Agradezco al acolchado de las paredes
que me cuida la cabeza.

Agradezco al enfermero
que me da la pastilla azul
y la verde y la roja
y esa maldita pastilla blanca como una bala
que nunca tomo
y me la meto en el culo.
Agradezco al otro enfermero
que me trae papel y lápiz
para que escriba mis poemas de locura
y resista a la muerte.

Agradezco a los dos monos
que me aplican electroshock
cuando me altero un poco-
para quemar lentamente mis neuronas
pero ellas todavía resisten

así que vayan sabiéndolo
gorilas hijos de puta:


todavía escribo mi sucia poesía.-





3 comentarios:

  1. Inmenso agradecimiento Elisabeta por esta traducción a tu bella lengua.
    Abrazo cordial para tí.
    aldo.-

    ResponderEliminar