martes, 25 de noviembre de 2014

"Caprichos"-"Capricii"de Magda Isanos (traducción al español Elisabeta Boțan)







CAPRICHOS


La primavera se inclina en las ventanas,
con todo su cabello de rizos de sol,
tal como sonríes y en sombra estás,
se habrá creído que tu boca es una  flor.


¿Sientes el olor de lluvias de su aliento
y hierba fresca luciendo bajo la guadaña?
Que no te muevas. Quizás entra en casa.
Que quede con nosotros, la atraparemos.

Eres capaz -quién sabe-, a que no, 
más que a mí amarla;
y luego, me marea tanto sol.
Sé bueno y baja el estor en las ventanas


1937

Del poemario "Poesías/ Poésis", 1996




CAPRICII 

S-apleacă primăvara pe fereşti,
cu părul tot numai zulufi de soare,
aşa cum stai în umbră şi zâmbeşti,
o fi crezut că gura ta-i o floare.

Simţi răsuflarea ei cu iz de ploi
şi iarbă crudă scânteind sub coasă?
Să nu te mişti. Poate că intră-n casă.
Vom prinde-o, să rămână printre noi.

Ba nu, că - cine ştie - eşti în stare
mai mult decât pe mine s-o iubeşti;
şi-apoi îmi face rău atâta soare.
Fii bun şi lasă storul la fereşti.

1937

Din volumul "Poezii/Poésis", 1996



lunes, 24 de noviembre de 2014

POEM(A) de Zhivka Baltadzhieva (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)

 Zhivka Baltadzhieva 









                      ***



Subiective abătute, silabe halucinate
sub rugina privirilor.



Lumina sferică metabolizează câmpii,
molecule enorme de cromozomi ai destinului
promiscuu.



Și orice vorbă echivocă va fi,
doar un semn al stuporii mele



în aerul eratic
al Universului fără formă, fără cantitate.





* * *


Abatidos subjuntivos, sílabas alucinadas
bajo la herrumbre de las miradas.

La luz esférica metaboliza los campos,
enormes moléculas de cromosomas de promiscuo
destino.

Y cualquier palabra  será equívoca,
sólo signo de mi estupor

en el aire errático

del Universo sin forma ni cantidad. 















sábado, 22 de noviembre de 2014

”Divina comedie”-”Divina comedia”de Zhivka Baltadzhieva (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)


Zhivka Baltadzhieva



DIVINA COMEDIE



De fiecare dată mai conectați, fluturând
între rănile noastre 
și cele la care aspirăm.



Mai conectați și mai ocupați de fiecare dată 
ca să nu ne atingă nimeni,
nici măcar cu privirea.


Mai conectați de fiecare dată, mai mult
spre furnici. Până unde săpăm
în universul plan?



Invizibili
și (poate?) inexistenți
multimilioane de pierduți.



În oraș?
În câmp?
În cer?

Iad?

Nu mă mai găsesc în mine însămi.









DIVINA COMEDIA


Cada vez más conectados, pululando
entre nuestras heridas
y  las que asestamos nosotros.

Cada vez más conectados y más ocupados
en que nos toque nadie,
y menos con la mirada.

Cada vez más conectados, más
hacia las hormigas. ¿Hacia dónde excavamos
en el universo plano?

Invisibles
y (¿acaso?) inexistentes
multimillones de perdidos.

¿En la ciudad?
¿En el campo?
¿En el cielo?

¿Infierno?


No me encuentro en mí misma. 




viernes, 21 de noviembre de 2014

"intimátum"-"intimatum" de Radmila Popovici (traducido al español por Elisabeta Boțan) Del libro INTIMATUM, Editorial Vinea, Bucarest, 2014

 Radmila Popovici 






intimátum

para cada desplome
hay un agujero negro
único


cuan libre le fuera 
la caída
el punto no falla
jamás



el punto puesto en la i
de la singularidad del abandono
de sí mismo


intimátum máximum archi-
rrepleto del vacio archi-
texto del silencio

la jerarquía
αω

Del libro INTIMATUM, Editorial Vinea, Bucarest, 2014



intimatum


pentru fiecare prăbușire 
există o gaură neagră
unică


oricât de liberă i-ar fi
căderea
punctul nu ratează
niciodată


punctul pus pe i
al singulatirății al abandonării
de sine


intimatum maximum arhi-
plinul golului arhi-
textul liniștii


ierarhia
αω


Din cartea ”INTIMATUM”, Editura Vinea, București, 2014.

lunes, 17 de noviembre de 2014

”Homer”-”Homero” de Zhivka Baltadzhieva (traducido al rumano por Elisabeta Boțan)



Zhivka Baltadzhieva





HOMER

Ghicind
am rămas fără vedere.


Și acum mă trezesc
în ochiul
altuia.


Până și degetul
care îmi șterge lacrima fierbinte
e al lui.


Se arde.


Și se mistuie.
Atâta mă doare
și cânt.


Ca să nu simt.





HOMERO


Adivinando
he dejado de ver.

Y ahora me despierto
en el ojo
de otro.

Hasta el dedo
que me quita la lágrima encendida
es suyo.

Se quema.

Y arde.
Y tanto me duele

que canto.


Para no sentir.



domingo, 2 de noviembre de 2014

"la llave bajo la alfombrilla"-"cheia sub covoraş"de Radmila Popovici (traducido al español por Elisabeta Boțan) Del poemario INTIMATUM, Editorial Vinea, Bucarest, 2014

Radmila Popovici












la llave bajo la alfombrilla



grito escuchas escribo
las ilusiones muerden  mi ilusión
de ser


si existiera
un testigo seguiría 
con asombro esta
masacre
que mires en soledad
el vestido de cola
que llevo desarraigado de algún lugar
tenebroso
ninguna reina había tenido
tanta osadía
como para vestirle


es de una asombrosa elegancia
mi soledad
me cubre los hombros
me da confianza


nuestras ilusiones
no se pudrirán
los dedos
trenzados
el colmo de la cercanía

no me dejes no me dejes
jamas sin ti

no no te dejo
somos inseparables
gemelos
en la fría placenta
de la noche


ven busca la llave bajo
la alfombrilla
es de cobre con anillo
azul para que no la confundas
con otras



camina
con cuidado para no tropezar
con algún cofre
con 
pesadillas



mi padre me dio un vino
te va a gustar beberemos
gota a gota que 
nos alcance para todos
los tiempos



ven en tu vestimenta roja
de emperador

todo está preparado


Del libro INTIMATUM, Editorial Vinea, Bucarest, 2014



cheia sub covoraş

strig auzi scriu
iluziile muşcă din iluzia
că sunt

dacă ar exista
un martor ar urmări
cu uimire acest
masacru
în singurătate să vezi
ce rochie cu trenă
port smulsă de undeva
din tenebre
nicio regină nu ar fi avut
atâta îndrăzneală
să o îmbrace

e de o eleganţă uluitoare
singurătatea mea
îmi cuprinde umerii
îmi dă încredere

iluziile noastre
nu vor putrezi
degetele
împletite
culmea apropierii

să nu mă laşi să nu mă laşi
niciodată fără tine

nu nu te las
suntem de nedespărţit
gemeni
în placenta rece
a nopţii

vino caută cheia sub
covoraş
e de cupru cu inel
albastru să n-o încurci
cu altele

păşeşte
atent să nu dai peste
vreun cufăr
cu
coşmaruri


am şi un vin de la tata
o să-ţi placă vom bea
câte o picătură să
ne ajungă pentru toate
timpurile

vino în haina ta
roşie
de împărat

totul e pregătit

xxxx

poem de Radmila Popovici
din volumul
INTIMATUM,
Editura Vinea, București, 2014