"Las bodas de plata"-"Nunta de argint"de Nicolae Băciuț (traducido al español por Elisabeta Boțan)
Nicolae Băciuț |
LAS BODAS DE PLATA
Justo cuando olía a primavera
volviste, novia de blanco;
pero hasta a ti hay un verano,
nada asciende,
nada desciende,
sólo huele a primavera.
Mi prometida con escamas de cera,
piérdete en aguas,
retírate en peces,
crece
en la hierba de las orillas,
porque no hay boda,
no habrá
más que un margen de día
clavado con clavos –
otro Cristo
nos acompañará
el blanco del hueso,
habrá Uno y Ninguno
y en nuestros cuerpos crecerá
la ceniza,
justo cuando una primavera más
rodeará el dedo con el anillo.
Y digo Sí
pero con la boca de otro.
NUNTA DE ARGINT
Când tocmai mirosea a primăvară,
te-ai reîntors, mireasă-n alb;
până la tine însă-i vară,
nimic nu urcă,
nu coboară,
miroase doar a primăvară.
Mireasa mea cu solzi de ceară,
dispari în ape,
te retrage-n peşti,
în iarba malurilor
creşti,
căci nunta nu e,
nu va fi
decât o margine de zi
bătută-n cuie –
alt Christos
ne va petrece
albu-n os,
va fi şi Unul şi Niciunul
şi ne va creşte-n trupuri
scrumul,
când tocmai înc-o primăvară
inel pe deget înconjoară.
Spun Da
cu gura altcuiva.
Comentarios
Publicar un comentario