viernes, 22 de agosto de 2014

”y si dios es mujer"-”și dacă dumnezeu e femeie”de Nicolae Tzone, Ed Vinea, Bucarest, 2000 (traducido al español por Elisabeta Boțan)

Nicolae Tzone







Y SI DIOS ES MUJER


y si dios es mujer y si dios es sólo mujer
mi anhelo por la mitad perfecta es señal de declino
o signo de resurrección
estoy recorrido por la mujer espíritu por la mujer pensamiento por la mujer luz
y también por la mujer carne por la mujer trueno por la mujer
ocaso por la mujer noche por la mujer infierno
como si estuviera  clavado para siempre bajo el filo de una guillotina múltiple
con las cuchillas perfectamente afiladas
como podría explicar de otra forma la saña de la vida
que vuelve tras la vida de doña juana
como una sombra alrededor de un mástil como la sangre en una herida
como un alma alrededor de un muerto
seguro que la mujer es deidad o quizás la mujer es dios o quizás
dios está tan bien oculto en ella que a veces me parece
que lo veo más allá de su carne encendida y de sus nervios rebeldes
en cualquier caso creo que si alguna vez encontraría de verdad  
a dios lo encontraré con rostro de mujer
o lo encontraré en la profundidad de su cuerpo y en la profundidad de los pensamientos
de una mujer única
a quien en definitivo a quien tanto añoro a veces
a doña juana o a dios que ocultado impecable en su profundidad
duerme y sueña que voy hacía ella
duerme y me llama para perderme todo en sus abrazos
como sólo en la muerte  podría perderme
entero sin resto sin plazo sin nada de orgullo

y si dios es mujer mi anhelo por la mitad perfecta
es señal de declino o signo de resurrección

26 de abril 2000

Del libro Nicolas el Magnifico, Editorial Vinea, Bucarest, 2000.














ŞI DACĂ DUMNEZEU E FEMEIE


şi dacă dumnezeu e femeie şi dacă dumnezeu e numai femeie
năzuinţa mea după jumătatea perfectă e semn de declin
sau e semn de-nviere
sînt bîntuit de femeia spirit de femeia gînd de femeia lumină
şi deopotrivă de femeia de carne de femeia trăsnet de femeia
amurg de femeia noapte de femeia infern
de parcă aş fi ţintuit pe vecie sub ascuţişul unei ghilotine multiple
cu lamele perfect ascuţite
cum altfel mi-aş putea explica înverşunarea cu care viaţa mea
se-ntoarce după viaţa donei juana
precum o umbră în jurul unui catarg precum sîngele într-o rană
precum sufletul împrejurul trupului mort
femeia e zeu cu siguranţă femeia e poate dumnezeu sau poate
dumnezeu e atît de bine ascuns în ea încît mi se pare mie cîteodată
că-l văd dincolo de carnea incendiată şi de nervii ei răzvrătiţi
eu cred în orice caz că dacă-l voi întîlni vreodată pe dumnezeu
cu adevărat îl voi întîlni cu chip de femeie
sau îl voi întîlni în adîncul trupului şi în adîncul gîndurilor
unei femei fără seamăn
de cine de cine în definitiv mi-e atît de dor cîteodată
de dona juana sau de dumnezeul care impecabil ascuns în adîncul ei
doarme şi mă visează pe mine venind către ea
doarme şi mă cheamă pe mine să mă pierd total în îmbrăţişările ei
cum numai în moarte îmi va mai fi dat să mă pierd
pe de-a-ntregul fără rest fără scadenţă fără nici un pic de trufie

şi dacă dumnezeu e femeie năzuinţa mea după jumătatea perfectă
e semn de declin sau e semn de-nviere

26 aprilie 2000


Versuri din "NICOLAE MAGNIFICUL", Ed. Vinea, 2000

No hay comentarios:

Publicar un comentario