viernes, 7 de febrero de 2014

”Dărâmătură”-” Escombro”de André Cruchaga (traducido al rumano por Elisabeta Botan)


André Cruchaga





DĂRÂMĂTURĂ



Strig în timp ce criptele îmi mușcă simțurile. Gem în fața laboriozității
putrefactului, îmi tremură lobii tăcuți în întuneric.
Ajuns la fierberea cioburilor, aceeași istorie nemaiauzită, indiciile
nebuniei și această soartă de băut din rană, ulciorul care clamează
cu stupoarea necesară.
(Adesea veghea închide aripile mirării, chiar dacă însuși universul rămâne
dincolo de bănuielile gotice ai tandreței.)
Pot să am încredere în ventriloc și policarii lui? —Nu știu cum să-mi spăl mâinile de atâtea gafe:
Acum că demența mea ajunge la plasticitatea argilei (chiar dacă pare nemaipomenit,
mestec ciobul agendei pe care o lasă corbul în închizătoare.)
Într-o zi voi pune nume disonanțelor...

Barataria, 30.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM





ESCOMBRO




Grito mientras las criptas muerden mis sentidos. Gimo ante la laboriosidad
de lo putrefacto, tiemblan mis lóbulos encallados en lo oscuro.
Llegado al hervor de los güishtes, la misma historia inaudita, los indicios
del desquicio y esa suerte de beber en la herida, el cántaro que clama
con el estupor debido.
(A menudo el desvelo cierra los costados del asombro, aunque siga siendo
el propio universo más allá de las escamas góticas de la ternura.)
¿Puedo fiarme del ventrílocuo y sus pulgares? —No sé cómo limpiarme
las manos de tantas babosadas:
ya mi demencia alcanza la plasticidad de la arcilla (aunque parezca inaudito, mastico el cascajo de la agenda que deja el cuervo en el cerrojo.)
Otro día le pondré nombre a las disonancias…

Barataria,30.X.2013, del libro POST SCRIPTUM


No hay comentarios:

Publicar un comentario