”Dărâmătură”-” Escombro”de André Cruchaga (traducido al rumano por Elisabeta Botan)
Strig în timp ce criptele îmi mușcă simțurile. Gem în fața laboriozității
putrefactului, îmi tremură lobii tăcuți în întuneric.
Ajuns la fierberea cioburilor, aceeași istorie nemaiauzită, indiciile
nebuniei și această soartă de băut din rană, ulciorul care clamează
cu stupoarea necesară.
(Adesea veghea închide aripile mirării, chiar dacă însuși universul rămâne
dincolo de bănuielile gotice ai tandreței.)
dincolo de bănuielile gotice ai tandreței.)
Pot să am încredere în ventriloc și policarii lui? —Nu știu cum să-mi spăl mâinile de atâtea gafe:
Acum că demența mea ajunge la plasticitatea argilei (chiar dacă pare nemaipomenit,
mestec ciobul agendei pe care o lasă corbul în închizătoare.)
Într-o zi voi pune nume disonanțelor...
Barataria, 30.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
ESCOMBRO
Grito mientras las criptas
muerden mis sentidos. Gimo ante la laboriosidad
de lo putrefacto, tiemblan
mis lóbulos encallados en lo oscuro.
Llegado al hervor de los
güishtes, la misma historia inaudita, los indicios
del desquicio y esa suerte de
beber en la herida, el cántaro que clama
con el estupor debido.
(A menudo el desvelo cierra los costados del asombro,
aunque siga siendo
el propio universo más allá de las escamas góticas de
la ternura.)
¿Puedo fiarme del ventrílocuo
y sus pulgares? —No sé cómo limpiarme
las manos de tantas
babosadas:
ya mi demencia alcanza la
plasticidad de la arcilla (aunque parezca
inaudito, mastico el cascajo de la
agenda que deja el cuervo en el cerrojo.)
Otro día le pondré nombre a
las disonancias…
Barataria,30.X.2013, del libro POST SCRIPTUM
Barataria,30.X.2013, del libro POST SCRIPTUM
Comentarios
Publicar un comentario