domingo, 26 de enero de 2014

”Vârtej”-Vórtice"de André Cruchaga (traducido al rumano por Elisabeta Botan)


André Cruchaga



VÂRTEJ



—Acum reiese că în mijlocul vârtejului, cuvintele s-au rușinat.
Cât e de adevărat acel cântec de sare al zorilor, după 
ce a mușcat diferite căi? Nu mai cred în pruriturile existențiale
ale golului, în evantaiele foșnetului de cordaj.
(Vântul se maturizează întotdeauna în glabela ramurilor oglinzii.)
Înainte ca ferestrele să facă țăndări, și și de a înteți șemineul echivocului.,
smulg pufurile bogate în formă de con ale amintirii.
În ultimele zile greșite de animal docil, cântecul înalt 
al păsării în furtună (adesea e mai bine să stai departe
de vârtejul ce roade orizontul), —îi zic în față , machiajului fermentat
care ne vorbește dintr-un cuib de spumă.
Astăzi știu că mastele umblau cu spatele și  țărmurile nu erau pufuri de păpădie
pe nisipul auster...

Barataria, 03.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM



VÓRTICE




—Ahora resulta que en medio del remolino, las palabras avergonzadas.
¿Hasta qué punto es cierta aquella canción de sal del alba, después
de morder diversos caminos?  Dejé de creer en los pruritos existenciales
del vacío, en los abanicos del crujir del cordaje.
(El viento siempre madura en el entrecejo de las ramas del espejo.)
Antes que se hagan trizas las ventanas, y arrecie la chimenea del equívoco,
depilo las vellosidades cónicas del recuerdo.
En los últimos días equivocados del animal manso, la canción alta
del pájaro dentro de la tormenta (a menudo es mejor la lejanía frente
al torbellino que gasta el horizonte), —frente digo, al maquillaje fermentado
que nos habla desde un nido de espuma.
Hoy sé que los mástiles caminaban de espaldas y que no eran vilanos
los litorales sobre la arena adusta…


Barataria, 03.X.2013, del libro POST SCRIPTUM

No hay comentarios:

Publicar un comentario