”Sete”-”Sed”de André Cruchaga (traducido al rumano por Elisabeta Botan)
Setei mele, paharul de nostalgie și concavitatea exactă
a mâinilor mele. O altă epocă de cai spășiți, o gură de aer rebelă
sub botniță.
—Ce s-a întâmplat cu acel veșmânt de licurici al musafirilor din oglindă?
Acum încrucișăm urzeala crespusculului, ne arde clinchetul
curtoaziei și linia pensulei de aer în tânguire.
Setea e o deflagrație absolută și îi trebuie o anume hidalgie
pentru a nu cădea în umbrele exploziei.
În fața urmei insipidului, caut poșircacea ideală pentru a andosa
trupul și sufletul și a evita răgușeala,
produsă de cuvintele protocolare: pentru orice eventualitate,
las ulciorul neacoperit. (Sunt ostil istoriei albinelor și a reverențelor.)
Barataria, 09.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
Setea e o deflagrație absolută și îi trebuie o anume hidalgie
pentru a nu cădea în umbrele exploziei.
În fața urmei insipidului, caut poșircacea ideală pentru a andosa
trupul și sufletul și a evita răgușeala,
produsă de cuvintele protocolare: pentru orice eventualitate,
las ulciorul neacoperit. (Sunt ostil istoriei albinelor și a reverențelor.)
Barataria, 09.X.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
SED
Para mi sed, el vaso de la
nostalgia y la exacta concavidad
de mis manos. Un antaño de
caballos arrepentidos, la bocanada
rebelde
debajo del bozal.
—¿Qué se hizo aquel traje de
luciérnagas sobre los comensales del espejo?
Cruzamos ahora los estambres
del crepúsculo, nos quema el tintineo
de la cortesía y la pincelada
de aire en el quejido.
La sed es una deflagración
absoluta y requiere de cierta hidalguía
para no caer en las sombras
de la explosión.
Ante la huella de lo
desabrido, busco el brebaje más idóneo para endosar
cuerpo y alma y evitar el
carraspeo
que producen las palabras
protocolarias: dejo el cántaro sin tapadera,
por si acaso. (Soy adverso a la historia de las abejas y a
las reverencias.)
Barataria, 09.X.2013, del libro POST SCRIPTUM
Comentarios
Publicar un comentario