”Raclă”-"Ataúd"de André Cruchaga (traducido al rumano por Elisabeta Botan)
 |
| André Cruchaga |
Acum, ochiul terebentinei în mănușile lemnului. Vremurile trecute.
Lumina jupuită între piatra de măcinat și mansardă, bobul triturat
în coliziunea-i finală.
—Adun tot ce a adus vijelia: tobele și pulberea
și susurul fierului de la inghinale, doare rămășița din piept.
(În răscroiala răgușelii, vijelia perucilor și această falsificare
a satirei la căpătăi.)
Nu știu dacă e urma sau masca, această metaforă a norilor policromi dărâmati,
ultimul anotimp al pendulei în vară: odinioară moderai penuriile
în piață —desigur, bursă de valori e mult spus—;
în clopotnița plusvalorii, vreau să zic.
Acum știu că trăiam într-un carusel de acelea infectate cu larve și puroi.
Barataria, 21.IX.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
Barataria, 21.IX.2013, din cartea POST-SCRIPTUM
ATAÚD
Ya el ojo de la trementina en los guantes de
la madera. Los tiempos idos.
La luz desollada en la piedra
de moler y el tabanco, triturado el grano
en su acometida final.
—Recojo todo lo que trajo la
tormenta: los tambores y la pólvora
y el susurro de hierro de las
ingles, duele el rastrojo en el pecho.
(En el escote del carraspeo, el vendaval de las
pelucas y esa contrahechura
del vejamen en la almohada.)
No sé si es la huella o la
máscara, esa metáfora del celaje derruido,
la estación última del
péndulo en el estío: otrora mitigabas las penurias
en el mercado —claro, la
bolsa de valores es mucho decir—;
en el campanario de la
plusvalía, quiero decir.
Sé ahora que vivía en un carrusel
de esos infestados de larvas y maleza.
Barataria, 21.IX.2013, del libro POST SCRIPTUM
Comentarios
Publicar un comentario