”Clipă”-”Instante” de André Cruchaga (traducido al rumano por Elisabeta Botan)

André Cruchaga

CLIPĂ

În sensul cotidian al vieții, unul retrăiește toate zilele.

Până unde salvăm distanțele în clipa aceea de potop?

Până la ce pagină cerneala e exprexivă, vrajă suficientă a poemului?

—Fiecare reveleză din realitatea sa profundă, propriile introspecții.

Nu știu care floare răsare din strălucire.
Nu știu ce sortilegii are sufocarea olanelor.

(În bufnița ermetismelor toată respirația prezentului înfrânată.

Tot limbajul cuvântul moartea în poem.)

Desigur, niciodată totalitatea nu e locuibilă, nici în retrospectivă.

— Fii calm, mi-a zis piatra: lasă-ți uneltele și odihnește-te...

Barataria, 13.IX.2013, din cartea POST SCRIPTUM

INSTANTE

En el sentido de lo cotidiano de la vida, uno revive todos los días.

¿Hasta dónde salvamos las distancias en aquel instante de mar?

¿Hasta qué página la tinta es expresiva, conjuro suficiente del poema?

—Cada quien desde su realidad profunda, revela sus introspecciones.

No sé qué flor emerge del destello.

No sé qué sortilegios tiene el ahogo de las tejas.

(En el búho de los hermetismos toda la respiración contenida del ahora.

Todo lenguaje afronta la muerte en el poema.)

Claro que, la totalidad nunca es habitable, ni en retrospectiva.

—Ten calma, me dijo la piedra: baja tus aperos y descansa…

Barataria, 13.IX.2013, del libro POST SCRIPTUM